Primul lot de vaccinuri a fost deja repartizat centrelor medicale din capitală şi din raioane. Medicii avertizează că iarna aceasta ne-am putea confrunta cu o epidemie de gripă mai pronunţată decît în anul trecut. Asta deoarece virusul evoluează o dată la cîţiva ani. Iniţial vor fi vaccinate gratuit persoanele din grupurile de risc- lucrătorii vamali, personalul medical, poliţiştii de sector, unele contingente ale Armatei Naţionale şi angajaţii fermelor avicole. Ceilalţi doritori vor fi nevoiţi să cumpere vaccinul. În Chişinău există doar 5 centre care au licenţă pentru vînzarea medicamentului anti- gripal, însă abia după ce va fi organizat un tender, autorităţile vor anunţa care dintre ele va distribui vaccinurile. Costul fiecărui vaccin cumpărat de compania naţională de asigurări în medicină este de 121 de lei. La centrele madicale, însă preţul acestuia ar putea ajunge la 200 de lei. Pentru a evita gripa, medicii recomandă că pe lîngă vaccin să fie respectate cîteva reguli simple, în încăperi să fie păstrată o temperatură adecvată şi să fie evitate locurile aglomerate.

La 2 septembrie, în incinta Bibliotecii Naţionale din Chişinău s-a continuat desfăşurarea expoziţiei ,, Salonul internaţional de Carte Chişinău 2009, ediţia a 18-a”. Expoziţia a fost organizată la 31 august şi a continuat pînă la 4 septembrie.

Aceasta a fost organizată cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la naşterea  lui Ion Druţă.

Cărţile prezentate erau expuse şi vînzării, ce-au fost destinate publicului larg. Printre mulţimea de edituri se numărau şi: ,, Cartea Moldovei”, ,, Epigraf”, ,,Arte”, ,,Ştiinţă”, fiecare axîndu-se pe o tematică aparte.

Organizatorii expozitiei au fost: Ministerul Culturii Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei şi Tineretului din R. Moldova, Biblioteca Naţională, Primăria Municipiului Chişinău, Direcţia Culturală Chişinău, Uniunea sciitorilor.

,, În comparaţie cu anii precedenţi, s-au prezentat mai puţine edituri”, a subliniat Iulian Filip, care salută astfel de expoziţii, căci ,, lumea are nevoie de cultură” a adăugat el.

În incinta Muzeului Naţional de Istorie şi Etnografie, din perioada 21 septembrie-30 septembrie se desfăşoară o expoziţie de artizanat, ediţia a 19-a. Organizatorul expoziţiei, Ion Popecu a menţionat:,, La această expoziţie sînt prezentate lucrări ale diferitor meşteri populari. În cadrul acesteia este organizat tîrgul cu vînzări, unde turiştii străini au posibilitatea de-a procura anumite obiecte.”

Experţii prezenţi apreciază calitatea lucrărilor din olărit, croşetat, brodat, ţesut şi oferă premii şi diplome meşterilor iscusiţi. Anul acesta au fost prezenţi mai mulţi meşteri populari, decît anii precedenţi. Iar vizitatori au fost în număr de 4300 de persoane.

Fiecare om se naşte cu destinul său, unii au o soartă mai bună, alţii din anumite stări materiale, fizice şi psihice, o duc mai greu, dar fiecare trebuie să se bucure cîtuşi de puţin de viaţă. Astăzi, în situaţia în care ne aflăm cu toţii, e trist şi regretabil că persoanele cu dizabilităţi suferă cel mai mult, de aceea faţă de aceste persoane trebuie să manifestăm o atitudine deosebită, dat fiind înaltul spirit de viaţă pe care şi-l cultivă acestea. Sunt oameni de la care avem de învăţat multe. Ei ne ajută să înţelegem că fiecare pas înainte este un progres, că a susţine şi a fi alături de cineva înseamnă a-i insufla încredere şi, totodată, a-l priva de singurătate.

Ei sunt un exemplu pentru care nu ştiu să dea valoare lucrurilor şi vieţii.

Suntem cu toţii la fel şi, în acelaşi timp, diferiţi, iar persoanele cu dizabilităţi ne demonstrează un lucru important: omenia şi măreţia sufletului ar trebui să prevaleze pe lista priorităţilor fiecăruia dintre noi.

Persoanele cu dizabilităţi ştiu din propria experienţă ce înseamnă să lupţi cu dificultăţile şi, pentru a se manifesta, dau dovadă de mult curaj şi de o forţă lăuntrică extraordinară, dar ele necesită atenţie şi grijă, iubire şi protecţie.

Oriunde persoanele cu dizabilităţi necesită o atenţie specială, care se manifestă fie prin politici şi strategii guvernamentale- adecvate ( oportunităţi, indemnizaţii băneşti, instituţii speciale), fie prin atitudinea cetăţenilor de rînd sau implicarea activă a societăţii civile în soluţionarea problemelor cu care se confruntă acestea.

Muzeul de Istorie Naturală şi Etnografie dispune de o valoroasă bibliotecă ştiinţifică, de săli de expoziţii permanente şi temporare. Muzeul gestionează şi păstrează peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165mii piese originale din Patrimoniul Naţional. Iar Patrimoniul lui serveşte drept bază ştiinţifică pentru cercetătorii din diverse domenii, pentru oamenii de creaţie. Mai multe informaţii despre păstrarea patrimoniului cultural-istoric vom afla de la Elena Postică- director general al secţiei patrimoniale din cadrul muzeului.

-         Din ce este constituit patrimoniul muzeului?

-         În muzeul dat se întîlnesc mai multe secţii ca: Secţii Arheologice şi Istorie Antică, Istorie Medievală, Istoria Basarabiei, Istoria Contemporană şi de Tezaure, care reprezintă, de fapt, nucleul ştiinţific al instituţiei. În patrimoniul muzeului se includ numeroase colecţii geologice, paleontologice, etnografice, numismatice, multe dintre ele fiind foarte valoroase şi chiar unicale. De asemenea, patrimoniul îl constituie şi Arta decorativă şi Arta plastică, suveniri din lemn şi metal, arme cu fond aparte, obiecte din aur şi argint, textile.

-         Care sînt cele mai valoroase colecţii patrimoniale?

-         Cu valoare de unicat sunt scheletul unui Dinoterium Gigantisimus, tezaurele arheologice Corbuna, Lorguta, Dorotcaia, colecţia de covoare basarabene, colecţii arheologice( diferite tipuri de vase), precum şi obiecte monetare antice şi medievale.

-         Cum se numeşte ultima colecţie constituită în muzeu?

-         Avem colecţii donate şi achiziţionate. Ultimele colecţii sînt ale pictorului basarabean Nicolae Coleavici, care a donat lucruri personale, printre care: obiecte, fotografii, documente. Iar în ceea ce priveşte colecţii achiziţionate, dispunem de un set de unităţi de măsură, în valoare de 800 de lei.

-         Care sunt cei mai frecvenţi colaboratori în expunerea şi formarea colecţiilor patrimoniale?

-         Ca principali parteneri avem: Muzeul de Arte, Muzeul Etnografic, dar şi Muzeul Expoziţional ,, Constantin Brâncuşi”. În fine, sînt muzeografii cu care colaborăm.

-         Numiţi cele mai solicitante elemente din patrimoniul muzeului?

-         Vizitatorii întotdeauna ne deschid uşile pentru a admira expoziţiile permanente sau temporare, expoziţii tezaur, istorie, arheologie. Bineînţeles aceştia sunt interesaţi de obiectele medievale, fiind curioşi să afle din ce an sunt datate.

-         Enumeraţi cîteva exponate caracteristice anumitor perioade istorice?

-         În 1994 în clădirea muzeului a fost inaugurată o expoziţie pavilionară permanentă pe o suprafaţă de 2 mii metri pătraţi sub genericul Natura. Omul. Cultura, ce dezvăluie evoluţia corelaţiei om-natură la diferite etape ale dezvoltării lumii, evoluţia lumii organice, dinamicul folosirii resurselor naturale, sinteza creatoare om-natură, situaţia ecologică din R. Moldova şi căile de ameliorare a ei.

-         Cum îşi aduce aportul muzeul pentru păstrarea patrimoniului istoric-cultural?

-         Colaboratorii merg în diferite ţări şi fac anumite descoperiri. Toate aceste lucruri, obiecte descoperite sunt aduse la Muzeu, constituind patrimoniul său. Reprezentanţii muzeului, de asemenea colaborează cu colecţionari ,cu persoane din acest domeniu. Iar acest fapt ajută la păstrarea patrimoniului istoric-cultural…

Partidul Piratilor, care isi propune sa apere libertatile utilizatorilor de Internet si sustine schimbul de fisiere in retea, va intra in Parlamentul European, dupa ce a obtinut 7,1 la suta din voturi la alegerile europene, conform rezultatelor partiale anuntate la Stockholm. Fondat in 2006, partidul si-a triplat numarul de membri dupa condamnarea la cate un an de inchisoare a patru dintre administratorii site-ului suedez de file-sharing The Pirate Bay, relateaza AFP.

Biobibliografia ,, Galina Furdui” a fost lansată la biblioteca Municipală ,, B.P.Haşdeu” şi la Centrul Academic Internaţional Eminescu, în perioada de 18-20 noiembrie. La eveniment s-au prezentat zeci de personalităţi ale vieţii publice, scriitori, muzicieni, jurnalişti, savanţi, elevi, studenţi…Diferiţi ca vîrstă şi gen de activitate- unii de decenii, alţii doar de cîteva luni, săptămîni, zile, toţi au în comun faptul că o cunosc şi o apreciază pe una dintre cele mai harnice poete din Moldova. Vladimir Furdui, alcătuitorul biobibliografiei a menţionat:,, Am întocmit această biobibliografie în intenţia de a sistematiza eforturile scriitoriceşti, cele jurnalistice, precum şi activitatea pe tărîm muzical-artistic ale Galinei Furdui, urmînd simpla şi concludenta afirmaţie poetică: La sfîrşit tot ce-ai lăsat vorbeşte. Ne-am străduit să cuprindem aproape exhaustiv activitatea protagonistei, insistînd în specificarea diverselor aspecte-poet, publicist, radiojurnalist, textier etc., pentru a crea un contur de portret veridic şi cuprinzător”.

Ediţia beneficiază de un studiu introductiv, semnat de profesorul Vlad Ciubucciu, care şi de această dată rămîne fidel pasiunii sale pentru genealogii, ce prezintă o incursiune convingătoare în obîrşia sciitoarei.

Biobibliografia este structurată pe 3 compartimente de bază: 1.Opera, Activitatea literară. 2.Despre creaţia Galinei Furdui. 3. Activitatea pe tărîm muzical-artistic. În ansamblu, acestea întrunesc circa 1300 de referinţe.

În  fiecare an, pe 27 octombrie biserica ortodoxă prăznuieşte   Sfînta  Cuvioasă  Parascheva, sărbătoare numită în popor- ,, Sfînta Vinere” sau

,,Vinerea Mare”.

La fiecare biserică slujba începe cu acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, continuînd cu Sfînta Liturghie.

Intrînd pe uşa bisericei ,, Sfînta Vinere” din mun. Chişinău am observat că o mulţime de oameni asistau la slujbă, toţi aveau lumînări în mînă şi ascultau cu evlavie sfintele rugăciuni. Prezenţa numărului mare de credincioşi din această biserică se datorează faptului că lăcaşul dat are hramul Sfintei Parascheva. Astfel ceremonia religioasă fiind oficiată de un sobor de preoţi, de înalţi ierarhi şi episcopi.

În cadrul slujbei, părintele Dimitrie, paroh al bisericei ,, Sfînta Vinere” a relatat despre viaţa Sfintei Parascheva: ,, După ce s-a închinat la locurile sfinte, a mers în pustiul Iordanului şi s-a oprit la o mănăstire de maici. Într-o noapte are o viziune prin care un înger o îndemna să se întoarcă în patria ei. Urmînd porunca, Sfînta părăseşte pustia şi, la vîrsta de 25 de ani, se întoarce în Constantinopol.”

Credincioşii ortodocşi merg la biderică la această sfîntă zi pentru a se ruga către Cuvioasa Parascheva să le ierte păcatele şi să le dăruiască pace şi linişte sufletească : ,, Am venit la sfînta biserică pentru a o cinsti pe Sfînta Parascheva. Că numai cu ajutorul sfinţilor putem ajunge la Dumnezeu. Noi, cinstind sfinţii, aceştia se roagă Bunului Dumnezeu pentru iertarea greşelilor noastre”, mi-a comunicat enoriaşa Elena Bîrza.

Marea evlavie a poporului drept credincios faţă de Sfînta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrînilor, mănăstirilor şi familiilor, bolnavilor şi săracilor. Puterea ei vine din sfinţenia şi din bunătatea ei, adică din iubirea ei faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni.  În timpul Sfintei Liturghii m-am apropiat încet, fără a face zgomote de o doamnă, care stătea  numai în genunchi în faţa icoanei Cuvioase Parascheva şi vărsa lacrimi : ,, Eu am venit să cer ajutor de la Sfînta Parascheva, întrucît familia mea are multe probleme şi necazuri, şi sunt sigură că sfînta mă va ajuta să scap de ele…”, mi-a  zis în şoaptă Maria Popescu.

Sfînta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii. Sute de biserici sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, în Bulgaria şi Serbia credincioşii ortodocşi o cinstesc de asemenea cu multă evlavie.

Sfînta Parascheva şi-a dat sfîntul suflet în mîinile Domnului, la vîrsta de numai 27 de ani. A fost îngropată aproape de mare, ca o străină, fără ca nimeni să ştie cine era. Moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi la 13 iunie 1641 de către domnitorul Moldovei Vasile Lupu, fiind aşezate în biserica   ,,Sfinţii   Trei Ierarhi”.

Veaceslav Negruţa, economist. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (1994). A activat la Ministerul Finanţelor (şef secţie analiză macroeconomică şi financiară) Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme (proiect PNUD/Banca Mondială, macroeconomist), Guvernul Sturza (consilier principal de stat, şeful grupului de experţi), Banca Naţională a Moldovei (director departamentul politică monetară şi cercetări), Proiectul Reforma Fiscală (proiect finanţat USAID, economist principal), Proiectul Reforma cadrului regulatoriu (BIZPRO/USAID, Banca Mondială, expert).

La ora actuală societatea este alertată de criza economică care afectează tot mai vizibil Republica Moldova. În ce măsură această criză va afecta economia moldovenească şi pe fiecare persoană în parte?

Criza economică afectează Moldova de mai mult timp. Primele efecte ale unei eventuale crize economice de proporţii s-au făcut evidente încă în primăvara lui 2008. Avem constrângere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei.

Potrivit indicelui mondial de sănătate financiară 2009, realizat de publicaţia The Banker, Moldova ar fi o ţară mai puţin expusă riscului de a fi afectat. În ce măsură acest diagnostic corespunde realităţii?

Indicatorul sănătăţii financiare se referă la expunerea sistemului financiar dintr-o ţară sau altă la efectele unei eventuale crize financiare. Cu acest indicator (pentru anul 2008 şi nu 2009) mult s-a speculat în campania electorală 2009. Părerea mea este că de fapt clasamentul oferit Republicii Moldova de publicaţie The Banker nu este altceva decât recunoaşterea faptului că noi nu avem o piaţă financiară şi instituţii financiare veritabile. Or, economiile fără piaţă şi instituţii financiare sunt mai puţin expuse crizelor financiare. Dar Republica Moldova s-a adeverit a fi extrem de expusă crizei economice. În alte ţări totul a început de la o criză financiară, care ulterior s-a transformat în crize economice de proporţii. Republica Moldova direct a intrat în criza economică. Efectele sociale şi cele directe asupra sistemului bancar vor fi resimţite în lunile imediat următoare, adică mai-decembrie 2008.
Care vor fi categoriile sociale şi profesionale cel mai grav afectate de criză şi care vor fi mai puţin?

Din păcate sunt afectate şi vor fi afectate şi în continuare toate categoriile sociale şi profesionale. Fiecare cetăţean deja resimte criza. Primii afectaţi au fost cei care muncesc peste hotare şi s-au ales cu salarii reduse sau chiar fără serviciu încă în 2008. Următorii au fost cei care muncesc în construcţii şi domenii legate de construcţii, cum ar fi materiale de construcţii de exemplu. Transportatorii de încărcături şi pasageri au pierdut enorm de mult şi nu au de lucru nici azi. Cei din industria uşoară care lucrau pentru pieţele externe cu materie primă importată (în regim de lohn), industria viti-vinicolă – principale industrii pe care se ţinea economia noastră sunt la limita falimentului.

Alte grupuri sociale şi profesionale care vor fi afectate puternic în perioada imediat următoare sunt toţi cei dependenţi de salariile plătite de la buget, adică profesorii, medicii, oamenii de cultură, funcţionarii publici, poliţia şi mulţi alţii. Totodată o lovitură puternică vor primi şi funcţionarii instituţiilor financiar-bancare: bănci comerciale, companii de asigurări, companii de leasing. Probabil mai puţin afectaţi vor fi doar micii producători de produse alimentare de prima necesitate.

O parte din cetăţenii Republicii Moldova au depozite bancare in lei şi valută. În actuala situaţie de criză, în ce măsură aceste depuneri bancare sunt în siguranţă?

Să începem de la faptul că toate băncile comerciale sunt în careva măsură expuse crizei financiare. Unele bănci deja au probleme cu lichidităţile, adică cu mijloacele financiare disponibile. Pe de altă parte avem o lege cu privire la garantarea depozitelor cetăţenilor în băncile comerciale. Nivelul minim garantat azi este de 6000 lei. Asta înseamnă că dacă o bancă intră în faliment fiecare cetăţean care are un depozit la bancă va fi recompensat cu o sumă maximă de doar 6000 lei, chiar dacă să zicem aceiaşi persoana are un depozit mult mai mare. Noi am insistat de mai multe ori să fie majorată această sumă până la echivalentul în lei a sumei de măcar 5000 euro. Mai multe ţări au recurs la garantarea sută la sută a depozitelor cetăţenilor în băncile comerciale. Deci, depunerile bancare sunt în siguranţă în mărime de până la 6000 lei în Moldova. Cei drept şi aceşti bani vor putea fi recuperaţi cu o mare întârziere pentru că trebuie respectate mai multe proceduri legale.

Există economişti care pun la îndoială viabilitate leului moldovenesc. Cum estimaţi starea actuală a valutei naţionale moldoveneşti?

Leul moldovenesc este mult mai tare decât ar trebui să fie. Banca Naţională depune un efort exagerat de a asigura stabilitatea aparentă a leului, chiar în detrimentul exportatorilor moldoveni. Pentru a asigură această stabilitate BNM doar în ultimele 5 luni a cheltuit circa 600 milioane dolari SUA, încercând să satisfacă cererea de valută. Eu nu pun la îndoială viabilitatea leului moldovenesc, deşi consider că leul trebuie să fie cotat la o valoare reală, determinată de piaţa valutară.

În ce valută aţi recomanda cititorilor noştri să-şi păstreze economiile?

Recomand păstrarea economiilor în diferite monede: 1/3 în lei, 1/3 în dolari şi 1/3 în euro. Totodată recomand păstrarea economiilor şi în mai multe bănci, nu doar în una singură. Sistemul existent de garantare a depozitelor în băncile comerciale doar în mărime de 6 000 lei sugerează ideea de a merge pe la mai multe bănci: dacă o bancă intră în faliment mai ai bani şi în alte bănci. Concluzia este simplă – încercaţi să minimizaţi riscurile de a pierde totul şi deodată.

În situaţiile de criză, mulţi oameni îşi pierd locurile de muncă. Cum ar trebui să procedeze o persoană care şi-a pierdut locul de muncă şi care nu reuşeşte să se angajeze – să plece peste hotare, sau să încerce să însuşească o altă profesie?

Totul depinde de persoana respectivă, ce meserie are şi ce experienţă are. Dacă un medic bun îşi pierde slujba aici, nu cred că ar avea o problemă să-şi găsească un serviciu peste hotare. În acelaşi timp, nu cred că acelaşi medic ar accepta să însuşească meseria de tractorist. Dar vreau să spun că şi însuşirea unei noi meserii, dar şi plecarea peste hotare pot fi considerate soluţii viabile pentru depăşirea situaţiei în care s-a pomenit un cetăţean. Depinde de fiecare caz în parte, de fiecare persoană. Nu îi judec pe cei care au plecat. Au plecat nu de viaţă bună. Statul trebuie să aibă politici clare şi viabile în domeniul politicii forţei de muncă şi a pieţei muncii.

Cum estimaţi, ce perioadă de timp va fi necesară pentru ca economia globală, şi cea moldovenească să revină la normalitate

Cu siguranţă economiile dezvoltate vor depăşi situaţia de criză din simplu motiv că se vorbeşte deschis, se caută soluţii şi până la urmă criza va fi depăşită. Ca timp – probabil către 2011 – 2012 mai multe economii vor reveni la creşteri economice. Dar trebuie de luat în consideraţie că economia mondială, dar şi economiile naţionale vor fi altele decât până la criză. Cât priveşte economia Republicii Moldova revenirea va fi una anevoioasă şi cu întârziere. Faptul că până nu demult nici măcar nu se recunoştea prezenţa crizei în Moldova, dar şi unele acţiuni erau exact inverse logicii de încercare de a depăşi criza vor avea efecte dureroase pentru toţi noi. Nimeni din cei de la guvernare nu caută soluţii. Sunt preocupaţi cu alte treburi. Iar ca timp – după revenirea economiilor din ţările vecine vom mai fi în aşteptare aproximativ 2 ani, adică către anii 2013-2014. Asta dacă nu faci nimic şi aştepţi…

În comuna Valea-Trestieni, raionul Nisporeni există o bătrînică care trăieşte ,, de azi pe mîine” şi pentru care viaţa nu mai are sens. În cei 86 de ani pe care îi are femeia nu a avut parte de fericire, întrucît soarta i-a fost foarte crudă, trecînd prin multe greutăţi şi văzînd cu proprii ochi războiul ce a distrus o mare parte din această lume.

Intrînd pe portiţa bătrînei, Boboc Eudochia, am găsit-o pe prispa casei tristă şi îngîndurată , privind spre drum cum merg trecătorii. Femeia priveşte cu durere spre cei care merg şi-i dau ,, bineţe”, mîhnindu-se că nu poate să meargă, avînd probleme cu picioarele. ,, Aştept moartea să vină, că sunt foarte bolnavă, am ramatiz la picioare, politrit şi săruri la oase”, îmi mărturiseşte bătrîna. Cel mai rău î-i pare că Dumnezeu nu i-a dăruit copii şi nici căsătorită n-a fost. Toată viaţa a trăit singură, iar această singurătate o frămîntă zi de zi: ,, N-am pe nimeni, n-are cine veni să mă viziteze, n-am cu cine să schimb o vorbă şi să mai treacă din timp”, spune femeia cu ochii în lacrimi.

Doamna Eudochia îşi aminteşte cu tristeţe de aceşti ani care au trecut, fiindcă a trăit greu, în sărăcie, fiind nevoită să meargă cu ziua pe la oameni pentru a face un ban ca să-şi întreţină existenţa. După mărturisirile bătrînei am înţeles că nici copilăria nu i-a fost interesantă. La vîrsta de un an a rămas fără tată, avînd 8 fraţi pe care maică-sa muncea din zori pînă noaptea tîrziu ca să-i întreţină. Iar atunci cînd fraţii au ajuns la vîrsta de 12, 10 şi respectiv 9 ani au murit, rănind sufletul femeii.

33 de ani femeia a lucrat în colhoz, la săditul, prăşitul şi culesul tutunului şi crede că acesta îi este cauza bolilor sale, este acela care i-a distrus sănătatea.

Acum bătrîna trăieşte numai din pensie, în sumă de 500 de lei, însă aceşti bani nu-i ajung bătrînei pentru un regim de alimentaţie normal, pentru că acum totul este scump, iar bani nu-i pote oferi nimeni altcineva decît primirea lunară a  pensiei.

Însă în ţăara noastră, cu părere de rău nu este numai această bătrînă care o duce greu, ci sunt multe alte persoane, ce sunt singure şi care au nevoie de îngrijire şi de sprijin, atît material, cît şi moral.