Discurile au fost realizate în cadrul proiectului „Salvgardarea patrimoniului cultural intangibil sau imaterial”, desfăşurat de Societatea de Etnologie şi susţinut de Ambasada SUA în Republica Moldova. Încă de dimineaţă, la 13 noiembrie la muzeu pot fi vizionate DVD-urile la un monitor, precum şi audiate CD-urile, pentru ca vizitatorii să aibă posibilitatea de a le cunoaşte. Primul CD, cu genericul „Tot de drag de dumneavoastră”, conţine 32 de piese folclorice înregistrate de interpreţii Nicolae Gribincea (voce) şi Victor Botnaru (instrumente). Cel de-al doilea CD, „Intră-n casă, Neamule”, a fost prezentat în cadrul concertului jubiliar al Studioului Folcloric Iedera (conducător artistic Valentina Osoianu), şi conţine 21 de piese folclorice. Un CD cu genericul „Ş-am să plec la cătănie” a fost realizat de Nicolae Gribincea şi membrii Ansamblului ostăşesc Salvatorii. Pentru că nu putea lipsi din această colecţie de aur un disc cu colinde, cel realizat de Societatea de Etnologie conţine 17 colinde, interpretate de Ansamblul Etnofolcloric Plăieşii. DVD-urile Societăţii de Etnologie includ tematici variate: „Costumul popular – marcă a identităţii”, „Masca – subiect şi obiect” (dr. Varvara Buzilă), „Incursiune în dansul folcloric” (Ghenadie Popescu şi Nicolae Gribincea), „Elena Oca – memorie folclorică” (2 volume), „Andrei Tamazlâcaru – Sondaj folcloric. Satul Paicu, Cahul”.

       Preşedintele Societăţii de Etnologie, Varvara Buzilă, a menţionat că esenţa proiectului este de a atrage atenţia asupra valorilor patrimoniului cultural imaterial, a sensibiliza societatea ca să se înţeleagă cât de important este să păstrăm, să documentăm şi să includem în circuit aceste bunuri culturale.

     Convenţia privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, intangibil, a fost semnată de UNESCO la 17 octombrie 2003. Republica Moldova a ratificat convenţia în martie 2006. Proiectul „Salvgardarea patrimoniului cultural intangibil sau imaterial” a fost elaborat în 2006 în baza acestei convenţii şi susţinut de Ambasada SUA. Societatea de Etnologie este o societate cultural-ştiinţifică care a realizat mai multe proiecte de salvgardare şi de promovare a patrimoniului cultural.

       Demersul a fost semnat, de asemenea, de către Asociaţia veteranilor războiului de pe Nistru „Tiras-Tighina”, Asociaţia spiritual-culturală „Antonie Plămădeală” şi Asociaţia Cetăţenilor Români din Republica Moldova. În multe ţări, obiectul „Religia” face parte din modulul educativ de bază, împreună cu geografia, istoria, biologia etc. Religia se predă sub diferite forme începând cu etapa preşcolară, de la grădiniţă, şi continuă în gimnazii, licee, şcoli profesionale (Marea Britanie, Franţa, Polonia, Bosnia şi Herţegovina etc.). Predarea religiei este obligatorie şi garantată prin constituţie în alt grup de state, precum Belgia, România, Malta, Lichtenstein şi altele. Exemplul statelor Europei a fost preluat şi de Federaţia Rusă. Anterior, Ministerul Educaţiei din Republica Moldova a completat lista obiectelor opţionale cu astfel de discipline cum ar fi „Educaţia Creştin-Ortodoxă”, „Religia” şi „Istoria religiilor”. În pofida demersurilor semnate de reprezentanţii societăţii civile, aceste obiecte continuă să poarte un caracter facultativ. În prezent, în sistemul de învăţământ preuniversitar disciplina opţională „Educaţia moral-spirituală” se predă în 120 de instituţii de învăţământ din 24 de raioane.

       La dezbateri vor participa şi critici de teatru din România, Lituania, Israel. Printre oaspeţii de onoare ai acestui festival se află şi cunoscutul critic român de teatru Cristina Modreanu, care este şi director artistic şi selecţioner unic al Festivalului Naţional de Teatru din Bucureşti. Rândul oaspeţilor de onoare ai festivalului mai este completat de cunoscutul critic român de teatru Mircea Ghiţulescu, dramaturgul şi criticul ucrainean de teatru Nina Mazur, stabilită în Germania. Reputatul regizor lituanian Saulius Varnas va susţine un master-class în cadrul festivalului despre direcţiile de evoluţie şi reconfigurările regiei moderne.

         La această ediţie a Festivalului Naţional de Teatru participă toate teatrele din Republica Moldova. „Lipseşte doar teatrul din Transnistria, cu care am dus tratative, dar care, din păcate, nu şi-a confirmat participarea. Sperăm că la următoarea ediţie acesta nu va lipsi din programul festivalului”, a specificat Boris Focşa, care a mai menţionat că dânsul a pledat dintotdeauna şi pledează pentru o depolitizare dedemagogizare a culturii. Programul Festivalului Naţional de Teatru din Chişinău include spectacole reprezentative ale teatrelor naţionale „Mihai Eminescu” (Chişinău) şi „Vasile Alecsandri” (Bălţi), „Eugene Ionesco”, „Luceafărul”, „Satiricus Ion Luca Caragiale”, precum şi ale teatrelor de păpuşi „Licurici”, „Guguţă”, ale Centrului de Arte „Coliseum”, Centrului de Cultură şi Artă „Ginta Latină”, Teatrului Republican „B. P. Hasdeu” din Cahul şi Teatrului Unui Actor. De asemenea, îşi vor prezenta montările de ultimă oră şi Teatrul Rus de Stat „A. Cehov”, Teatrul de pe Strada Trandafirilor, Teatrul bulgarilor basarabeni „Smeşen Petek”, Teatrul muzical-dramatic municipal din Comrat, Teatrul „Mihail Ceakir” din Ceadâr-Lunga. Spectacolul „Povestea unei nebunii obişnuite” de Peter Zelenka, în montarea lui Alexandru Cozub la Teatrul Naţional, a deschis programul Festivalului Naţional de Teatru, care se desfăşoară în perioada 2-8 decembrie curent. Închiderea festivalului va avea loc pe 8 decembrie, tot la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, cu spectacolul „Variaţiuni enigmatice” de E. E. Schmitt, în regia lui Claudiu Goga. Spectacolul este prezentat de Teatrul „Nottara” din Bucureşti şi îi are în distribuţie pe cunoscuţii actori români Alexandru Repan şi Mircea Diaconu. Puteţi urmări spectacolul care spune povestea unui fals ziarist şi a unui laureat al Premiului Nobel care se întâlnesc pe o insulă pustie să discute despre dragoste, despre reţeta succesului în literatură şi despre umanitate, cu începere de la ora 19.00, sâmbătă, 8 decembrie, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”.

        Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a lansat la 1 decembrie curent, „Monitorul Social”, cu genericul „Învăţământul mediu de specialitate: impas structural şi căi de relansare”. Autorii studiului susţin că lichidarea pripită şi oarecum voalată a colegiilor nu este o soluţie, mai ales că acestea îşi au nişa lor pe piaţa forţei de muncă. Dimpotrivă, sunt necesare reforme structurale, pentru a evita suprapunerea acestui tip de învăţământ cu şcolile profesionale ori universităţile. Principalele concluzii ale studiului denotă faptul că descurajarea admiterii la colegii, atât la buget, cât şi la contract, precum şi sistarea admiterii la mai multe colegii pedagogice clatină din temelie învăţământul mediu de specialitate. Coordonatoarea Monitorului Social, Olesea Cruc, consideră că atâta timp cât este cerere şi necesitate, colegiile trebuie păstrate. „Din discuţiile pe care le-am avut cu directorii de colegii am simţit o nelinişte a lor faţă de viitor. Ei se plâng de lipsa de transparenţă cu care autorităţile iau decizii care afectează acest sector. Neliniştea lor este una explicabilă, având în vedere că în acest an a fost sistată admiterea la mai multe colegii pedagogice. În cazul colegiilor cu profil artistic, au fost specialităţi pentru care a fost acordat un singur loc de la buget, fără posibilitatea de a studia la contract”, a subliniat Olesea Cruc. Datele unui sondaj naţional elaborat de IMAS-INC în octombrie curent atestă că 12 la sută dintre părinţi şi-ar îndruma copii să-şi continue studiile la colegiu. Fiecare al doilea părinte şi-ar îndemna copilul să meargă la o şcoală profesională, dacă acesta nu ar fi admis la studii la universitate sau colegiu. În acelaşi timp, potrivit datelor acestui sondaj, 21 la sută din părinţi vor ca copiii lor să-şi găsească un loc de muncă în ţară, dacă nu îşi vor putea continua studiile, iar 15 la sută – peste hotarele ţării. „Ne îngrijorează aceste realităţi pe care le-am surprins. Aceasta demonstrează că intenţiile autorităţilor de a orienta fluxul de absolvenţi spre şcolile profesionale şi-au atins doar parţial scopul. Mai mult, ele generează frustrări atât în rândurile tinerilor, cât şi ale părinţilor”, a precizat Olesea Cruc. Unul dintre autorii studiului, Tatiana Solonari, susţine că argumentul prezentat de autorităţi, conform căruia, numărul de locuri acordate la buget pentru colegii a fost redus din cauza cererii scăzute, nu este unul plauzibil. „Dimpotrivă, absolvenţii instituţiilor gimnaziale manifestă mai mult interes pentru colegii. Tinerii optează pentru colegii, deoarece pe lângă diploma de bacalaureat, obţin şi competenţe profesionale în cadrul unui domeniu ales. Asta înseamnă şanse în plus pentru a presta o muncă calificată, mai bine remunerată”, a afirmat Tatiana Solonari. Alocaţiile insuficiente de la stat şi limitarea locurilor la contract fac dificilă supravieţuirea colegiilor De asemenea, în opinia sociologului Petru Negură, una din problemele structurale a colegiilor este statutul incert. „Am auzit deseori, în special de la autorităţi, că procesul de la Bologna nu admite existenţa învăţământului mediul, de specialitate, ceea ce nu este adevărat. Învăţământul mediu de specialitate nu intră în contradicţie cu acest document, atâta timp cât oferă absolvenţilor unui curs de doi ani de studii o diplomă de bacalaureat echivalentă cu cea eliberată de licee”, a precizat sociologul. În opinia lui Petru Negură, cazul colegiilor pedagogice este unul specific. „În baza procesului de la Lisabona, pregătirea cadrelor didactice poate fi realizată la un singur nivel, şi anume, la nivelul învăţământului superior. Iată de ce autorităţile au decis pripit să sisteze admiterea. Considerăm că o asemenea măsură radicală nu este justificată, trierea nefiind o soluţie. Soluţia constă în redefinirea statutului colegiilor pedagogice, care sunt totuşi necesare şi solicitate”, a remarcat Negură. O altă problemă care aşteaptă soluţionare este cea a suprapunerii unor discipline de studiu la colegii şi universităţi, ceea ce provoacă aversiunea celor din urmă, lansându-le într-o relaţie de concurenţă. Petru Negură constată în acest sens că această problemă a apărut ca urmare a faptului că nomenclatorul specialităţilor, planul cadru şi planul de învăţământ pentru colegii nu au fost revizuite din anul 2002. Printre problemele cronice cu care se confruntă colegiile, Negură mai menţionează şi deficitul financiar. „Alocaţiile insuficiente de la stat, deopotrivă cu limitarea locurilor la contract, fac dificilă supravieţuirea colegiilor. Amintim că taxele de studii au fost coborâte în anul 2007 la nivelul anului 2005, când Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi-a asumat acest rol, iar de atunci nu au mai fost actualizate. Administraţia ar putea să se orienteze pe resurse alternative, cum ar fi închirierea spaţiilor sau comercializarea bunurilor produse, în cazul colegiilor cu profil tehnic. Or, deocamdată, statutul colegiilor nu permite asta”, a afirmat sociologul. Petru Negură mai subliniază că, la admiterea la universitate, deţinătorii diplomelor de studii eliberate de colegii sunt puşi în condiţii inechitabile faţă de persoanele cu diplome oferite de licee. Analizând problemele cu care se confruntă la ora actuală învăţământul mediu de specialitate, experţii sugerează autorităţilor elaborarea unei Strategii pe termen mediu şi lung pentru reformarea şi dezvoltarea sistemului de învăţământ. Respectiva strategie trebuie să fie axată pe măsurarea spaţiului de autonomie necesar fiecărui tip de instituţii de învăţământ şi, totodată, pe perfecţionarea unui mecanism de monitorizare, pentru a evalua corect resursele necesare, dar şi calitatea serviciilor prestate.

         Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, a declarat că se utilizează insuficient apele de tranzit, ele fiind o sursă, practic, inepuizabilă de apă pentru ţară, iar, în acest context, o problemă care le generează pe toate celelalte ar fi inexistenţa unui concept unic de utilizare raţională a resurselor acvatice. În acelaşi timp, academicienii atrag atenţia asupra faptului că sistemele de purificare se exploatează mai bine de 25-30 ani fără a fi reconstruite şi nu corespund cerinţelor actuale nici în privinţa tehnologiilor de tratare. „În oraşele de pe Nistru şi Prut nu funcţionează în regim normal nici o staţiune de tratare, iar din cauza funcţionării ineficiente a staţiilor de purificare a apelor uzate, cantitatea poluanţilor se menţine peste limita admisă de autoritatea de mediu”, a remarcat Gheorghe Duca. Conform informaţiei prezentate de savanţi, calitatea scăzută a apei provoacă până la 20 la sută din cazurile de boli hepatice, 25 la sută din maladiile gastrointestinale şi duce la îmbolnăvirea de fluoroză dentară. Apa din fântâni nu poate fi numită apă potabilă Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul ţării nu corespunde standardului „Apă potabilă”. În 87 la sută din fântâni se atestă o poluare a apelor cu compuşi ai azotului (nitraţi, nitriţi). Un alt aspect al analizei calităţii apei în Moldova arată că morbiditatea întâlnită în zonele unde concentraţia nitraţilor depăşeşte 170 mg/l a crescut de 3 ori în comparaţie cu zonele unde concentraţia nitraţilor nu atinge 45 mg/l. În acelaşi timp, academicienii susţin că folosirea apei potabile poluate cu nitraţi favorizează formarea endogenă a nitrozo compuşilor (substanţe supermutagene). Astfel, experţii din cadrul AŞM constată că cele mai voluminoase proiecte investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în ultimii ani au fost implementate cu suportul investitorilor străini. „Nu avem rezultate semnificative, deoarece lipseşte un concept unic la nivel naţional, care ar racorda soluţiile tehnice locale la strategia naţională”, susţin savanţii. În acest sens, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe vin cu un set de propuneri care se referă, în special, la elaborarea de către instituţiile responsabile de segmentul managementului apei în comun cu reprezentanţii comunităţii ştiinţifice a Concepţiei de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Această concepţie ar include măsuri în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a localităţilor ţării din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând folosirea apelor subterane. O altă prevedere a documentului se referă la faptul ca oraşele din nordul republicii să fie alimentate cu apă din râul Prut şi Nistru printr-o reţea hidrografică comună formată din apeductul Soroca-Bălţi şi lacul de acumulare Costeşti-Stânca, iar centrul poate fi alimentat din bazinul fluviului Nistru prin staţiunea de la Vadul lui Vodă. În acelaşi timp, pentru alimentarea sudului republicii se recomandă utilizarea apei din fluviul Dunăre. Concepţia ar trebui să prevadă şi măsuri pentru transportarea apei prin sistem închis cu o purificare prealabilă în zona de captare pentru a putea fi utilizată şi la irigare.

          O altă propunere a comunităţii ştiinţifice se referă la revizuirea, în baza conceptului propus, a Strategiei naţionale şi programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. „Trebuie creată o bază unică de date privind calitatea apei în toată republica. În cadrul AŞM deja sunt iniţiate lucrări ce prevăd crearea unei asemenea baze de date. Cu scopul gestionării mai coerente şi mai calitative a procesului de aprovizionare cu apă şi canalizare se recomandă ca întreprinderile care prestează serviciile să fie date în concesiune sau privatizate”, se mai arată în setul de propuneri venit din partea experţilor din cadrul AŞM. Savanţii consideră necesară interzicerea categorică a alimentării centralizate cu apă a populaţiei şi a agenţilor economici în condiţiile în care se atestă lipsa sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate. Pentru gestionarea eficientă a sectorului de aprovizionare cu apă, se propune crearea unei Comisii interministeriale, care va monitoriza realizarea obiectivelor în acest domeniu. În opinia experţilor, toate aceste masuri vor permite Republicii Moldova ca în termen de 3-4 ani să implementeze un management eficient al apelor, armonizat la cerinţele Directivei apelor Uniunii Europene. 15 milioane de euro din partea UE pentru îmbunătăţirea calităţii apei potabile Uniunea Europeană a transferat Moldovei, la 1 decembrie curent, prima tranşă de 15 milioane euro destinată asistenţei bugetare în domeniul apei. Programul, în valoare totală de 45 milioane euro, va fi implementat în perioada 2009-2012. Obiectivul principal al acestui Program de Sprijin al Politicilor Sectoriale este de a susţine Moldova în implementarea reformelor în domeniul apei potabile şi a canalizării. UE va oferi atât resurse financiare, cât şi asistenţă tehnică pentru activităţi prioritare în îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi a stării mediului. Sprijinul UE reprezintă cea mai mare finanţare nerambursabilă destinată sectorului apei, inclusiv subsectoarelor apei potabile, canalizare şi apei menajere. Introducerea standardelor de calitate ale UE va fi promovată pe tot parcursul programului şi urmează să fie demonstrate în cadrul unui proiect pilot în raionul Nisporeni, implementat în parteneriat cu o agenţie certificată de dezvoltare dintr-un stat membru al UE. Aceasta este cea de-a treia operaţie de asistenţă bugetară oferită Moldovei de către Uniunea Europeană alături de Programele de Asistenţă Bugetară pentru Politicile în Sectorul Social (21 milioane euro) şi cel al Ocrotirii Sănătăţii (46,6 milioane euro).

        Agnesa Eftodi, şef al Direcţiei educaţie preşcolară şi învăţămînt general în cadrul Ministerului Educaţiei, a precizat că 13 instituţii de învăţămînt general şi-au sistat activitatea în baza unui ordin al Comisiei Antiepidemice republicane care prevede că toate instituţiile unde se vor depista 3 şi mai multe cazuri de gripă pandemică îşi vor opri activitatea educaţională pentru 7 zile.

        Potrivit sursei citate, din acest motiv au fost închise din 1 decembrie curent 2 şcoli din Bălţi, una din satul Suruceni, raionul Ialoveni şi o şcoală din satul Belicenii Vechi, raionul Sîngerei.

        Pînă la finele săptămînii curente vor sta în vacanţă din cauza gripei pandemice şi copii din 6 şcoli din raionul Ungheni şi din 2 şcoli din Străşeni. Pentru 7 zile şi-a sistat activitatea şi o şcoală din satul Valea Perjei, raionul Taraclia, acolo fiind înregistrate multiple cazuri de viroză. Potrivit ME, şi copii din 10 grupe din grădiniţe vor avea vacanţă din cauza gripei pandemice.

         Pînă în prezent virusul gripal pandemic a fost confirmat la 193 minori, dintre care 12 cu vîrstă preşcolară. Potrivit statisticilor, în 2009 la şcolile din ţară îşi făceau studiile 398278 copii.

       De această sfîntă zi am hotărît să merg la biserica ,, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din capitală, unde slujba a început cu acatistul Sfinţilor Arhangheli, continuînd cu Sfînta Liturghie. Intrînd în biserică la ora 8:00, am observat că o mulţime de oameni asistau la slujbă, toţi aveau lumînări în mînă şi ascultau cu evlavie rugăciunile. De la acea oră matinală, credincioşii continuau să deschidă uşa sfîntului lăcaş şi să se închine icoanelor, aprinzînd cîte o lumînare. Prezenţa numărului mare de credincioşi din aceasră biserică se datorează faptului că lăcaşul dat are hramul Sfinţilor Arhangheli. Astfel, ceremonia religioasă fiind oficiată de un sobor de preoţi, de înalţi ierarhi şi episcopi.

        În timpul serviciului divin, părintele Andrei-paroh al bisericei date a relatat despre faptele acestor doi mari îngeri, iar oamenii ascultînd cu multă atenţie: ,, În Legea Nouă, Arhanghelul Gavriil a binevestit lui Zaharia, stînd de-a dreapta altarului tămîierii, că va naşte pe marele Ioan Înaintemergătorul. Acesta a hrănit şi pe pururea Fecioara Maria doisprezece ani înăuntru, în sfintele sfinţilor cu hrană cerească. Acesta însuşi, şi cine se îndoieşte? A binevestit Născătoarei de Dumnezeu că va naşte de la Duhul Sfînt pe Fiul şi Cuvîntul lui Dumnezeu…” Ascultînd şi eu liniştită rugăciunile, troparurile şi psalmii, cîntaţi de corul bisericesc la un moment dat mi-a atras atenţia cum credincioşii fredonau împreună cu acei din cor rugăciunea ,,Tatăl Nostru” şi Crezul: ,,Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atoţiitoul, Făcătorul Cerului şi al pămîntului, Văzutelor Tuturor şi Nevăzutelor…” Cînd preotul Andrei citea Evanghelia, toţi acei prezenţi la slujbă s-au aşezat în genunchi, continuînd să-şi facă semnul crucii. După citirea Evangheliei, am observat cum o doamnă s-a apropiat de icoana cu chipul Sfinţilor Arhangheli, unde a aprins 10 lumînări. Curioasă fiind de acest lucru m-am apropiat de ea să aflu, de ce anume a aprins aceste lumînări? Dînsa mi-a răspuns:,, Am venit la biserică pentru a-I cinsti pe aceşti 2 mari îngeri. Am aprins 10 lumînări, deoarece am cu soţul 10 ani de căsătorie şi ţinem hramul Sf. Arhangheli. Soţul meu se numeşte Mihail şi cînd ne-am căsătorit am decis să luăm la cununie pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil să ne ocrotească familia şi să ne ajute să avem o viaţă liniştită…”

        În timpul Sfintei Liturghii m-am apropiat încet de o doamnă care stătea numai în genunchi şi vărsa lacrimi:,, Eu am venit să cer ajutor de la Sfinţii Arhangheli întrucît familia mea are multe probleme şi necazuri…Sunt sigură că aceşti îngeri mă vor ajuta să scap de ele”, mi-a comunicat în şoaptă enoriaşa Elena Bîrza.

       După Liturghie soborul de preoţi au citit rugăciuni pentru sănătatea credincioşilor şi a celor ce poartă numele de Mihail, Gavriil, Mihaela, Gabriela, Gabriel, după care au cîntat cu toţii:,, La mulţi ani cu sănătate/ Să vă dea Domnul tot ce doriţi/ Zile senine şi fericire/ La mulţi ani să trăiţi!” La ora 12:30 serviciul divin a luat sfîrşit, iar fiecare, căutîndu-şi de drumul său.

           Organizatorii expoziţiei date au fost: Muzeul de Istorie Naturală şi Etnografie, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova. Vizitatoarea Elizaveta Popescu şi-a dat şi ea părerea: ,, este o expoziţie destul de frumoasă. Eu am puţine cunoştinşîţe în domeniul picturii, dar pot spune cu certitudine că talentul tinerei este nemăsurabil, este ceva lăsat de la Dumnezeu”.    

          Pictura şi grafica sînt domeniile predilecte ale tinerei plasticiene- aici, evident, este vorba de un adevăr de ordin estetic, situat, prin excelenţă în sfera gustului artistic şi nu în cea a logicii silogistice. Expoziţia dată cuprinde 34 de lucrări, printre care: ,, Abăstrele”, Romaniţe”, Sat înzăpezit”, ,, Soare torid”, ,, Eclipsă de soare”, Focul dragostei”, ,, Furtună de toamnă”, ,, Ikebana”, ,, Flori de liliac”, etc.

- Cine v-a îndrumat să alegeţi calea de pedagog?

 - Să devin profesoară a fost visul meu din copilărie. Mereu mi-a plăcut să comunic cu tinerii şi chiar să le dau sfaturi. Cînd am absolvit opt clase şi de acum trebuia să-mi aleg unde să-mi continui studiile stăteam pe gînduri. Nu ştiam exact unde să merg. Dar maică-mea aprecia mult pedagogii, avea un respect aparte pentru ei. Şi ea a insistat mult să îmbrăţişez şi eu această profesie.

- Ce reprezintă limba franceză pentru dvs?

 - Franceza pentru mine a fost dintodeauna cea mai armonioasă limbă. Îmi amintesc cînd am început să învăţ limba franceză în clasa a 2-a, cum spuneam la colegii mei chiar şi la familie că îmi place mult franceza şi că este cea mai frumoasă. Ea este viaţa mea, prin ea îmi găsesc mîngîierea sufletului. Cunoscînd bine l. Franceză am avut posibilitatea de-a merge în Franţa, la Paris unde am luat cunoştinţă cu noi persoane, cu noi tradiţii şi obiceiuri.

- Elevii sunt sîrguincioşi de-a învăţa această ,,limbă armonioasă”?

 - Sunt elevi sîrguincioşi, dar şi mai puţin sîrguincioşi, ca şi la fiecare disciplină nu toţi pot avea aceleaşi capacităţi. Sau dacă au se lenevesc de a le aplica.

- Sunteţi o bună organizatoare a diferitelor activităţi din gimnaziu. Ce vă face să posedaţi această calitate?

- Îmi place ca toate evenimentele culturale să fie organizate şi la noi în şcoală, manifestîndu-se prin recitaluri, spectacole, scenete jucate de elevi…Întotdeauna vin cu iniţiativa de a face ceva, pentru că iubesc cultura poporului nostru şi vreau ca şi elevii să o cunoască şi să însuşească unele lucruri care le sînt mai puţin cunoscute.

- De ce acceptaţi întotdeauna însărcinări să le îndepliniţi cînd se ivesc în şcoală diferite probleme?

 - Vreau ca fiecare problemă apărută să fie rezolvată cît mai repede. Întotdeauna ceea ce vreau, fac tot posibilul pentru a mi se îndeplini dorinţa. Depun eforturi pentru a obţine ceea ce vreau. Cred că şi directorul are încredere în mine de apelează la ajutorul meu. Ştii, eu orice însărcinare o îndeplinesc cu drag şi nu mă-ntristez cînd mi se dă mai multe însărcinări.

- Cum reuşiţi să fiţi în relaţii armonioase cu toţi colegii de breaslă?

 - Sunt o persoană care nu-mi place să mă cert cu cineva. Dacă se iveşte vre-un conflict încerc să-l ocolesc. Mai bine las de la mine, decît să încep a striga la cineva sau acel ,, cineva” la mine. Îmi place ca într-un colectiv să dăinuie stimă reciprocă între colegi.

- Ce calităţi ar trebui să aibă elevii pentru a fi pe placul dvs?

 - Îmi plac elevii buni, harnici- care îşi îndeplinesc temele pe acasă întotdeauna, dacă nu-nţeleg ceva să se apropie de mine pentru a le explica ce nu le-a fost clar. Îmi plac elevii disciplinaţi care au o educaţie bună, sunt creativi. Eu ţin mult la elevi, de parcă ar fi copiii mei şi îi învăţ l. Franceză cu o mare plăcere.

- Care este formula zîmbetului permanent?

- În primul rînd, dispoziţia mi-o ridică muzica franceză pe care o ascult în fiecare dimineaţă, înainte de a merge la ore. Zîmbetul îl înfrumuseţează pe om, îi lungeşte viaţa şi nu trebuie de gîndit la nimic rău, ci doar la bine. Chiar dacă am unele greutăţi, nu-mi place să le arăt celor din jur. De ce ar trebui să ştie cineva de necazurile mele? Cel mai bine e să zîmbeşti, de parcă nimic nu s-a întîmplat.