Veaceslav Negruţa, economist. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (1994). A activat la Ministerul Finanţelor (şef secţie analiză macroeconomică şi financiară) Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme (proiect PNUD/Banca Mondială, macroeconomist), Guvernul Sturza (consilier principal de stat, şeful grupului de experţi), Banca Naţională a Moldovei (director departamentul politică monetară şi cercetări), Proiectul Reforma Fiscală (proiect finanţat USAID, economist principal), Proiectul Reforma cadrului regulatoriu (BIZPRO/USAID, Banca Mondială, expert).
La ora actuală societatea este alertată de criza economică care afectează tot mai vizibil Republica Moldova. În ce măsură această criză va afecta economia moldovenească şi pe fiecare persoană în parte?
Criza economică afectează Moldova de mai mult timp. Primele efecte ale unei eventuale crize economice de proporţii s-au făcut evidente încă în primăvara lui 2008. Avem constrângere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei.
Potrivit indicelui mondial de sănătate financiară 2009, realizat de publicaţia The Banker, Moldova ar fi o ţară mai puţin expusă riscului de a fi afectat. În ce măsură acest diagnostic corespunde realităţii?
Indicatorul sănătăţii financiare se referă la expunerea sistemului financiar dintr-o ţară sau altă la efectele unei eventuale crize financiare. Cu acest indicator (pentru anul 2008 şi nu 2009) mult s-a speculat în campania electorală 2009. Părerea mea este că de fapt clasamentul oferit Republicii Moldova de publicaţie The Banker nu este altceva decât recunoaşterea faptului că noi nu avem o piaţă financiară şi instituţii financiare veritabile. Or, economiile fără piaţă şi instituţii financiare sunt mai puţin expuse crizelor financiare. Dar Republica Moldova s-a adeverit a fi extrem de expusă crizei economice. În alte ţări totul a început de la o criză financiară, care ulterior s-a transformat în crize economice de proporţii. Republica Moldova direct a intrat în criza economică. Efectele sociale şi cele directe asupra sistemului bancar vor fi resimţite în lunile imediat următoare, adică mai-decembrie 2008.
Care vor fi categoriile sociale şi profesionale cel mai grav afectate de criză şi care vor fi mai puţin?
Din păcate sunt afectate şi vor fi afectate şi în continuare toate categoriile sociale şi profesionale. Fiecare cetăţean deja resimte criza. Primii afectaţi au fost cei care muncesc peste hotare şi s-au ales cu salarii reduse sau chiar fără serviciu încă în 2008. Următorii au fost cei care muncesc în construcţii şi domenii legate de construcţii, cum ar fi materiale de construcţii de exemplu. Transportatorii de încărcături şi pasageri au pierdut enorm de mult şi nu au de lucru nici azi. Cei din industria uşoară care lucrau pentru pieţele externe cu materie primă importată (în regim de lohn), industria viti-vinicolă – principale industrii pe care se ţinea economia noastră sunt la limita falimentului.
Alte grupuri sociale şi profesionale care vor fi afectate puternic în perioada imediat următoare sunt toţi cei dependenţi de salariile plătite de la buget, adică profesorii, medicii, oamenii de cultură, funcţionarii publici, poliţia şi mulţi alţii. Totodată o lovitură puternică vor primi şi funcţionarii instituţiilor financiar-bancare: bănci comerciale, companii de asigurări, companii de leasing. Probabil mai puţin afectaţi vor fi doar micii producători de produse alimentare de prima necesitate.
O parte din cetăţenii Republicii Moldova au depozite bancare in lei şi valută. În actuala situaţie de criză, în ce măsură aceste depuneri bancare sunt în siguranţă?
Să începem de la faptul că toate băncile comerciale sunt în careva măsură expuse crizei financiare. Unele bănci deja au probleme cu lichidităţile, adică cu mijloacele financiare disponibile. Pe de altă parte avem o lege cu privire la garantarea depozitelor cetăţenilor în băncile comerciale. Nivelul minim garantat azi este de 6000 lei. Asta înseamnă că dacă o bancă intră în faliment fiecare cetăţean care are un depozit la bancă va fi recompensat cu o sumă maximă de doar 6000 lei, chiar dacă să zicem aceiaşi persoana are un depozit mult mai mare. Noi am insistat de mai multe ori să fie majorată această sumă până la echivalentul în lei a sumei de măcar 5000 euro. Mai multe ţări au recurs la garantarea sută la sută a depozitelor cetăţenilor în băncile comerciale. Deci, depunerile bancare sunt în siguranţă în mărime de până la 6000 lei în Moldova. Cei drept şi aceşti bani vor putea fi recuperaţi cu o mare întârziere pentru că trebuie respectate mai multe proceduri legale.
Există economişti care pun la îndoială viabilitate leului moldovenesc. Cum estimaţi starea actuală a valutei naţionale moldoveneşti?
Leul moldovenesc este mult mai tare decât ar trebui să fie. Banca Naţională depune un efort exagerat de a asigura stabilitatea aparentă a leului, chiar în detrimentul exportatorilor moldoveni. Pentru a asigură această stabilitate BNM doar în ultimele 5 luni a cheltuit circa 600 milioane dolari SUA, încercând să satisfacă cererea de valută. Eu nu pun la îndoială viabilitatea leului moldovenesc, deşi consider că leul trebuie să fie cotat la o valoare reală, determinată de piaţa valutară.
În ce valută aţi recomanda cititorilor noştri să-şi păstreze economiile?
Recomand păstrarea economiilor în diferite monede: 1/3 în lei, 1/3 în dolari şi 1/3 în euro. Totodată recomand păstrarea economiilor şi în mai multe bănci, nu doar în una singură. Sistemul existent de garantare a depozitelor în băncile comerciale doar în mărime de 6 000 lei sugerează ideea de a merge pe la mai multe bănci: dacă o bancă intră în faliment mai ai bani şi în alte bănci. Concluzia este simplă – încercaţi să minimizaţi riscurile de a pierde totul şi deodată.
În situaţiile de criză, mulţi oameni îşi pierd locurile de muncă. Cum ar trebui să procedeze o persoană care şi-a pierdut locul de muncă şi care nu reuşeşte să se angajeze – să plece peste hotare, sau să încerce să însuşească o altă profesie?
Totul depinde de persoana respectivă, ce meserie are şi ce experienţă are. Dacă un medic bun îşi pierde slujba aici, nu cred că ar avea o problemă să-şi găsească un serviciu peste hotare. În acelaşi timp, nu cred că acelaşi medic ar accepta să însuşească meseria de tractorist. Dar vreau să spun că şi însuşirea unei noi meserii, dar şi plecarea peste hotare pot fi considerate soluţii viabile pentru depăşirea situaţiei în care s-a pomenit un cetăţean. Depinde de fiecare caz în parte, de fiecare persoană. Nu îi judec pe cei care au plecat. Au plecat nu de viaţă bună. Statul trebuie să aibă politici clare şi viabile în domeniul politicii forţei de muncă şi a pieţei muncii.
Cum estimaţi, ce perioadă de timp va fi necesară pentru ca economia globală, şi cea moldovenească să revină la normalitate
Cu siguranţă economiile dezvoltate vor depăşi situaţia de criză din simplu motiv că se vorbeşte deschis, se caută soluţii şi până la urmă criza va fi depăşită. Ca timp – probabil către 2011 – 2012 mai multe economii vor reveni la creşteri economice. Dar trebuie de luat în consideraţie că economia mondială, dar şi economiile naţionale vor fi altele decât până la criză. Cât priveşte economia Republicii Moldova revenirea va fi una anevoioasă şi cu întârziere. Faptul că până nu demult nici măcar nu se recunoştea prezenţa crizei în Moldova, dar şi unele acţiuni erau exact inverse logicii de încercare de a depăşi criza vor avea efecte dureroase pentru toţi noi. Nimeni din cei de la guvernare nu caută soluţii. Sunt preocupaţi cu alte treburi. Iar ca timp – după revenirea economiilor din ţările vecine vom mai fi în aşteptare aproximativ 2 ani, adică către anii 2013-2014. Asta dacă nu faci nimic şi aştepţi…
