Soarta de mai departe a celor 46 de colegii care activează în Republica Moldova este incertă ca urmare a deficitului bugetar cronic, lipsei unei autonomii funcţionale şi a unui statut clar, se arată în „Monitorul Social”, lansat de IDIS „Viitorul”.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a lansat la 1 decembrie curent, „Monitorul Social”, cu genericul „Învăţământul mediu de specialitate: impas structural şi căi de relansare”. 
Autorii studiului susţin că lichidarea pripită şi oarecum voalată a colegiilor nu este o soluţie, mai ales că acestea îşi au nişa lor pe piaţa forţei de muncă. Dimpotrivă, sunt necesare reforme structurale, pentru a evita suprapunerea acestui tip de învăţământ cu şcolile profesionale ori universităţile. Principalele concluzii ale studiului denotă faptul că descurajarea admiterii la colegii, atât la buget, cât şi la contract, precum şi sistarea admiterii la mai multe colegii pedagogice clatină din temelie învăţământul mediu de specialitate. Coordonatoarea Monitorului Social, Olesea Cruc, consideră că atâta timp cât este cerere şi necesitate, colegiile trebuie păstrate. „Din discuţiile pe care le-am avut cu directorii de colegii am simţit o nelinişte a lor faţă de viitor. Ei se plâng de lipsa de transparenţă cu care autorităţile iau decizii care afectează acest sector. Neliniştea lor este una explicabilă, având în vedere că în acest an a fost sistată admiterea la mai multe colegii pedagogice. În cazul colegiilor cu profil artistic, au fost specialităţi pentru care a fost acordat un singur loc de la buget, fără posibilitatea de a studia la contract”, a subliniat Olesea Cruc. Datele unui sondaj naţional elaborat de IMAS-INC în octombrie curent atestă că 12 la sută dintre părinţi şi-ar îndruma copii să-şi continue studiile la colegiu. Fiecare al doilea părinte şi-ar îndemna copilul să meargă la o şcoală profesională, dacă acesta nu ar fi admis la studii la universitate sau colegiu. În acelaşi timp, potrivit datelor acestui sondaj, 21 la sută din părinţi vor ca copiii lor să-şi găsească un loc de muncă în ţară, dacă nu îşi vor putea continua studiile, iar 15 la sută – peste hotarele ţării. „Ne îngrijorează aceste realităţi pe care le-am surprins. Aceasta demonstrează că intenţiile autorităţilor de a orienta fluxul de absolvenţi spre şcolile profesionale şi-au atins doar parţial scopul. Mai mult, ele generează frustrări atât în rândurile tinerilor, cât şi ale părinţilor”, a precizat Olesea Cruc. Unul dintre autorii studiului, Tatiana Solonari, susţine că argumentul prezentat de autorităţi, conform căruia, numărul de locuri acordate la buget pentru colegii a fost redus din cauza cererii scăzute, nu este unul plauzibil. „Dimpotrivă, absolvenţii instituţiilor gimnaziale manifestă mai mult interes pentru colegii. Tinerii optează pentru colegii, deoarece pe lângă diploma de bacalaureat, obţin şi competenţe profesionale în cadrul unui domeniu ales. Asta înseamnă şanse în plus pentru a presta o muncă calificată, mai bine remunerată”, a afirmat Tatiana Solonari. Alocaţiile insuficiente de la stat şi limitarea locurilor la contract fac dificilă supravieţuirea colegiilor De asemenea, în opinia sociologului Petru Negură, una din problemele structurale a colegiilor este statutul incert. „Am auzit deseori, în special de la autorităţi, că procesul de la Bologna nu admite existenţa învăţământului mediul, de specialitate, ceea ce nu este adevărat. Învăţământul mediu de specialitate nu intră în contradicţie cu acest document, atâta timp cât oferă absolvenţilor unui curs de doi ani de studii o diplomă de bacalaureat echivalentă cu cea eliberată de licee”, a precizat sociologul. În opinia lui Petru Negură, cazul colegiilor pedagogice este unul specific. „În baza procesului de la Lisabona, pregătirea cadrelor didactice poate fi realizată la un singur nivel, şi anume, la nivelul învăţământului superior. Iată de ce autorităţile au decis pripit să sisteze admiterea. Considerăm că o asemenea măsură radicală nu este justificată, trierea nefiind o soluţie. Soluţia constă în redefinirea statutului colegiilor pedagogice, care sunt totuşi necesare şi solicitate”, a remarcat Negură. O altă problemă care aşteaptă soluţionare este cea a suprapunerii unor discipline de studiu la colegii şi universităţi, ceea ce provoacă aversiunea celor din urmă, lansându-le într-o relaţie de concurenţă. Petru Negură constată în acest sens că această problemă a apărut ca urmare a faptului că nomenclatorul specialităţilor, planul cadru şi planul de învăţământ pentru colegii nu au fost revizuite din anul 2002. Printre problemele cronice cu care se confruntă colegiile, Negură mai menţionează şi deficitul financiar. „Alocaţiile insuficiente de la stat, deopotrivă cu limitarea locurilor la contract, fac dificilă supravieţuirea colegiilor. Amintim că taxele de studii au fost coborâte în anul 2007 la nivelul anului 2005, când Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi-a asumat acest rol, iar de atunci nu au mai fost actualizate. Administraţia ar putea să se orienteze pe resurse alternative, cum ar fi închirierea spaţiilor sau comercializarea bunurilor produse, în cazul colegiilor cu profil tehnic. Or, deocamdată, statutul colegiilor nu permite asta”, a afirmat sociologul. Petru Negură mai subliniază că, la admiterea la universitate, deţinătorii diplomelor de studii eliberate de colegii sunt puşi în condiţii inechitabile faţă de persoanele cu diplome oferite de licee. Analizând problemele cu care se confruntă la ora actuală învăţământul mediu de specialitate, experţii sugerează autorităţilor elaborarea unei Strategii pe termen mediu şi lung pentru reformarea şi dezvoltarea sistemului de învăţământ. Respectiva strategie trebuie să fie axată pe măsurarea spaţiului de autonomie necesar fiecărui tip de instituţii de învăţământ şi, totodată, pe perfecţionarea unui mecanism de monitorizare, pentru a evalua corect resursele necesare, dar şi calitatea serviciilor prestate.
